Motivele plecării românilor din Marea Britanie
Românii au început să plece din Marea Britanie într-un număr crescând, iar motivele sunt variate și complicate. Unul dintre principalii factori care contribuie la această migrație inversă este incertitudinea economică generată de Brexit. Odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, mulți români s-au confruntat cu dificultăți în a găsi locuri de muncă stabile sau în a-și menține locurile de muncă, din cauza modificărilor legislative și a restricțiilor impuse forței de muncă străine.
De asemenea, costul vieții în Marea Britanie a crescut semnificativ, determinând mulți să reevalueze raportul dintre venituri și cheltuieli. Creșterea prețurilor la chirii, alimente și servicii a exercitat o presiune financiară suplimentară asupra familiilor de români, care au început să caute alternative mai sustenabile din punct de vedere economic.
Condițiile de muncă și lipsa oportunităților de avansare profesională sunt, de asemenea, factori importanți în decizia de a părăsi Marea Britanie. Mulți români simt că nu beneficiază de aceleași șanse de dezvoltare profesională ca cetățenii britanici și că sunt frecvent marginalizați în mediul de lucru.
Un alt motiv notabil este dorul de casă și dorința de a fi aproape de familie și prieteni. Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste sentimente, mulți români realizând cât de important este să fie alături de cei dragi în momente de criză. Astfel, întoarcerea în România devine o opțiune tentantă pentru cei care doresc să își reconstruiască viața lângă familie.
Impactul Brexit-ului asupra comunității românești
Brexit-ul a avut un impact considerabil asupra comunității românești din Marea Britanie, provocând schimbări semnificative în viața de zi cu zi a multor români. Una dintre cele mai vizibile consecințe a fost implementarea unui nou sistem de imigrație care a complicat procesul de obținere a vizelor și a permiselor de muncă pentru cetățenii UE, inclusiv români. Acest sistem a impus cerințe mai stricte și a restricționat accesul la anumite locuri de muncă, rezultând o scădere a oportunităților de angajare pentru români.
Pe lângă aceasta, nesiguranța legată de statutul lor legal a generat anxietate și stres în rândul comunității românești. Mulți români s-au confruntat cu dificultăți în a-și demonstra dreptul de ședere și de muncă în Marea Britanie, iar procesul de aplicare pentru statutul de rezident a fost adesea complicat și frustrant. Această incertitudine a fost amplificată de lipsa de informații clare și de sprijin din partea autorităților britanice.
În plus, Brexit-ul a influențat și percepția generală a britanicilor față de imigranți, inclusiv față de români. În unele cazuri, românii au simțit o creștere a atitudinilor xenofobe și a discriminării, afectând negativ sentimentul de apartenență și de siguranță în comunitățile lor. Aceste experiențe au determinat mulți români să se gândească serios la întoarcerea acasă, în căutarea unui mediu mai primitor și mai stabil.
De asemenea, Brexit-ul a avut un efect asupra accesului la servicii publice și beneficii sociale. Schimbările legislative au îngreunat accesul românilor la anumite servicii de sănătate, educație și asistență socială, contribuind la sentimentul de nesiguranță și la
Percepțiile și stereotipurile despre români
În Marea Britanie, românii s-au confruntat frecvent cu percepții și stereotipuri care le-au influențat integrarea și viața de zi cu zi. Un stereotip răspândit este cel al imigrantului care trăiește din ajutoare sociale, creând o imagine negativă asupra comunității românești, în ciuda faptului că mulți români lucrează din greu și contribuie substanțial la economia britanică.
Aceste prejudecăți au fost amplificate de mass-media și de discursurile politice care au exagerat influența imigrației asupra serviciilor publice și a pieței muncii. Adesea, românii s-au văzut nevoiți să facă față unor comentarii derogatorii sau să demonstreze că sunt cetățeni valoroși și contribuitori la societatea britanică.
Pe lângă prejudecățile legate de muncă și beneficii sociale, românii au întâmpinat și prejudecăți culturale. De exemplu, mulți britanici au o cunoștință limitată a istoriei și culturii României, ceea ce duce la generalizări și neînțelegeri. Aceasta a fost resimțită în special de tinerii români care studiază în Marea Britanie și care încearcă să-și păstreze identitatea culturală, dorind, în același timp, să fie acceptați în societatea britanică.
În fața acestor provocări, unii români au ales să-și ascundă originea sau să evite discuțiile despre naționalitate, pentru a preveni discriminarea sau tratamentele injuste. Totuși, există și români care au reușit să schimbe percepțiile prin implicarea activă în comunitate și prin promovarea culturii și tradițiilor românești. Evenimentele culturale, festivalurile și inițiativele comunitare au jucat un rol esențial în demontarea stereotipurilor și în îmbunătățirea imaginii românilor în ochii britanicilor.
Planurile de viitor ale celor care se întorc în România
Mulți dintre românii care revin în țară după experiența din Marea Britanie își conturează planuri de viitor cu un amestec de optimism și prudență. Unii dintre aceștia văd întoarcerea ca pe o oportunitate de a începe o nouă etapă în viața lor, folosindu-se de cunoștințele și experiențele obținute în străinătate. Aceștia plănuiesc să își deschidă afaceri sau să investească în domenii care le-au stârnit interesul pe parcursul timpului petrecut în Marea Britanie.
Alții se concentrează pe reintegrarea în piața muncii din România, căutând să își valorifice abilitățile profesionale dobândite în străinătate. De asemenea, există români care se întorc cu intenția de a continua studiile sau de a urma cursuri de specializare, având în vedere că sistemul educațional din România oferă acum mai multe opțiuni și deschideri internaționale decât în trecut.
Un aspect important în planurile de viitor ale celor care se întorc este legat de familie. Mulți dintre aceștia doresc să fie mai aproape de cei dragi, să își crească copiii într-un mediu familiar și să beneficieze de sprijinul familiei extinse. Această dorință de a fi alături de familie este adesea un motor puternic pentru decizia de a reveni în țară.
În același timp, revenirea în România aduce și provocări. Cei care se întorc trebuie să se adapteze la schimbările din societatea românească și să facă față unor eventuale dificultăți economice sau birocratice. Cu toate acestea, mulți sunt hotărâți să contribuie la dezvoltarea comunităților lor și să aducă o schimbare pozitivă prin implicarea activă în viața socială și economică a țării.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
