Când aud expresia „RWA”, gândul mă duce imediat la acele active reale, adică bunuri sau creanțe tangibile – gen credite ipotecare, obligațiuni corporate ori, de ce nu, chiar niște hale industriale sau terenuri cu potențial. În lumea crypto, toată povestea asta capătă o turnură interesantă: tokenizarea.
Cu alte cuvinte, transformăm un activ cât se poate de concret într-un token digital care poate fi tranzacționat ca orice alt instrument pe blockchain. Pare ceva dintr-un film SF, dar e cât se poate de real și, sincer, îți dă puțin fiori.
E o idee seducătoare – să combini stabilitatea activelor din lumea reală cu viteza și flexibilitatea tehnologiei blockchain. Teoretic, aduci în același spațiu siguranța unui credit garantat cu o casă și fluiditatea unei rețele descentralizate.
Cum stau fondurile de pensii în peisajul actual
În România, fondurile de pensii private din pilonul II sunt un fel de bastion al conservatorismului financiar. Nu e un lucru rău, din contră, dar asta înseamnă că nu prea vezi mișcări curajoase.
La finalul primului trimestru din 2025, aceste fonduri administrau peste 165 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă față de anul anterior. Randamentele medii înregistrate anul trecut au fost undeva pe la 5,7%, deci ușor peste inflație.
Regulile sunt stricte: nu ai voie să investești mai mult de 10% în fonduri alternative și doar 3% în imobiliare. Adică nu prea e loc de joacă. Totul e supravegheat de ASF, care, să fim sinceri, nu prea glumește cu genul ăsta de lucruri.
De ce ar putea fi RWA o direcție tentantă
Fondurile de pensii, prin natura lor, sunt investitori pe termen lung. Nu vor să dea lovitura de azi pe mâine, ci caută stabilitate și predictibilitate. Din perspectiva asta, activele reale – fie ele tokenizate sau nu – sunt interesante. E vorba de ceva care produce randamente constante și care, dacă e bine administrat, aduce liniște pe termen lung.
Am citit mai demult despre fondurile de pensii din Canada sau Australia. Ei bine, oamenii ăia au pus deja 5-8% din portofoliu în infrastructură. Nu doar că au avut rezultate bune, dar și-au asigurat o diversificare sănătoasă. Prin urmare, dacă ei pot, poate că nu suntem chiar atât de departe nici noi.
Și uite, dacă ne uităm puțin mai aproape, în Olanda de exemplu, fondurile mari plănuiesc să investească miliarde bune în active ceva mai riscante. Nu vorbim despre gambling, ci despre instrumente care presupun un risc asumat, dar și potențial mare. Mi se pare o mutare strategică, mai ales într-o lume financiară care se tot transformă.
Riscuri, provocări și… realism
Aici începe dansul pe sârmă. Pentru că orice am spune, realitatea e că fondurile de pensii nu pot să se arunce cu capul înainte. Există directive europene clare care spun că aceste instituții trebuie să investească doar în active autorizate, transparente și în interesul beneficiarilor.
La noi, ASF e precaută – și sincer, bine face. Nimeni nu vrea ca banii de pensie ai oamenilor să ajungă în scheme dubioase sau în proiecte care promit marea cu sarea și apoi dispar. Dacă vrei să investești în tokenuri RWA, trebuie să o faci prin fonduri alternative reglementate, gen AIFM, cu audit, rapoarte clare și transparență totală. Altfel, nu te atinge nimeni.
Și mai e ceva. Custodia. Cine păstrează aceste tokenuri? Pe ce platformă? Cine le evaluează? Ce se întâmplă dacă dispar sau dacă platforma are probleme? Sunt întrebări reale, care trebuie lămurite înainte să se facă vreun pas concret. Și, sincer să fiu, răspunsurile nu sunt deloc simple.
Cum ar arăta integrarea în practică
Aici devine interesant. În teorie, fondurile de pensii ar putea include în portofoliu instrumente digitale, atâta timp cât sunt bine reglementate și susținute de active clare. Așa ajungem la povestea cu stablecoins garantate prin RWA. Adică ai un token digital, dar în spatele lui se află un portofoliu de active – credite ipotecare, de exemplu – care garantează valoarea.
Nu știu exact dacă e o soluție magică, dar ideea nu e rea deloc. Important e ca acel stablecoin să fie emis de o entitate autorizată, să aibă un audit serios și să ofere garanții clare. Altfel, totul rămâne o poveste frumoasă pe hârtie.
Din ce am observat eu, câteva platforme din Europa au început deja să ofere astfel de produse. Tokenuri garantate cu real estate din Berlin, de exemplu. Sună tentant, nu? Practic, cumperi un token și primești expunere la o proprietate care generează chirii.
Problema e că nu toate aceste platforme sunt recunoscute de autoritățile române. Așa că până nu se reglementează totul clar, fondurile locale nu pot investi acolo fără să riște sancțiuni.
Ce ne ține pe loc și ce ne-ar putea mișca
Încă suntem într-un punct în care reglementările sunt neclare, infrastructura digitală e cam fragilă și apetitul pentru risc e scăzut. Fondurile de pensii de la noi au mers mereu pe ideea „sigur și verificat”. Ceea ce e ok, doar că uneori ai nevoie de puțin curaj ca să te adaptezi la nou.
Hai să fim sinceri, nu o să vedem prea curând fonduri private românești cumpărând tokenuri garantate cu hale industriale din vestul Europei. Dar poate că putem construi ceva aici. Un fond regional, autorizat la nivel UE, care să emită astfel de tokenuri într-un cadru legal clar. Cu audit, evaluare, transparență. Abia atunci ar putea și fondurile noastre să intre în joc.
Ce-ar trebui să se întâmple ca să ajungem acolo
Cred că primul pas e dialogul real cu autoritățile. Nu în ședințe formale, ci în discuții deschise, oneste. Să vedem cum putem adapta normele existente la noile realități. Să creăm poate niște proiecte pilot, sandbox-uri reglementate, ceva care să permită testarea acestor noi forme de investiții fără a pune în pericol banii oamenilor.
Apoi, avem nevoie de fonduri care să fie construite pe bune, nu doar pe idei. Vehicule de investiții serioase, reglementate, cu tot ce trebuie: audit extern, rapoarte, transparență, KYC, AML – tot pachetul. Abia atunci putem vorbi de încredere.
Și, poate cel mai important, e nevoie de educație. Participanții la pilonul II trebuie să înțeleagă despre ce e vorba. Nu vorbim de speculații crypto, ci de diversificare, de investiții în active reale, printr-o formă modernă. Dacă oamenii nu înțeleg, n-au cum să aibă încredere. Iar fără încredere, nimic nu se mișcă.
Și, până la urmă, se poate?
Din punctul meu de vedere, da. Fondurile de pensii pot integra RWA în portofolii, dar doar dacă sunt respectate toate condițiile legale și dacă infrastructura e bine pusă la punct. Nu putem merge pe improvizații. Dar cu o reglementare clară, cu parteneri serioși și cu un pic de deschidere, putem construi ceva solid.
Nu știu dacă se va întâmpla mâine sau peste cinci ani, dar mi se pare că direcția e asta. Și e o direcție bună. Trebuie doar să avem răbdare și să facem pașii corecți.
Cine știe, poate într-o zi chiar vom vedea fonduri românești investind în tokenuri garantate cu active reale. Ar fi un pas mare, dar unul care ar putea schimba jocul.
