Consecințele creșterilor asupra economiei
Creșterile de taxe și impozite planificate pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 sunt preconizate să aibă un efect semnificativ asupra economiei naționale. Aceste majorări fiscale sunt destinate să susțină bugetul de stat, însă pot avea și repercusiuni în diverse sectoare economice. În primul rând, este de așteptat o creștere a costurilor de operare pentru firme, ce ar putea conduce la o reducere a investițiilor și, implicit, la o încetinire a avansului economic. În al doilea rând, consumatorii ar putea experimenta o creștere a prețurilor la bunuri și servicii, ceea ce ar putea diminua puterea de cumpărare și influența negativ consumul privat. Aceste majorări ar putea, de asemenea, să afecteze competitivitatea exporturilor, deoarece costurile de producție mai mari ar putea determina prețuri mai mari pe piețele internaționale. În plus, este probabil să apară presiuni inflaționiste, pe măsură ce firmele vor transfera costurile adiționale asupra consumatorilor finali. Pe de altă parte, guvernul speră că aceste creșteri vor ajuta la reducerea deficitului bugetar și la ameliorarea infrastructurii și serviciilor publice, ceea ce ar putea aduce beneficii economiei pe termen lung. Totuși, reușita acestor măsuri depinde de abilitatea guvernului de a administra efectele negative și de a implementa politici care să sprijine avansul economic și stabilitatea financiară.
Schimbări specifice ale taxelor și impozitelor
Începând cu 1 ianuarie 2026, se vor produce mai multe schimbări specifice la taxele și impozitele care vor afecta atât indivizii, cât și firmele. Una dintre cele mai importante modificări este creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Această măsură este motivată de nevoia de a alinia sistemul fiscal național la standardele europene și de a crește veniturile bugetare. De asemenea, impozitul pe venit va fi ajustat, prin introducerea unor trepte de impozitare mai progresive, destinate să sporească povara fiscală asupra veniturilor mai mari, în timp ce veniturile mai mici vor beneficia de o reducere ușoară a impozitului.
În ce privește impozitele pe proprietate, acestea vor fi recalibrate, cu creșteri substanțiale pentru proprietățile nerezidențiale și pentru cele de lux. Această măsură are ca scop încurajarea utilizării eficiente a resurselor imobiliare și descurajarea speculațiilor imobiliare. Pe de altă parte, accizele la produsele din tutun și alcool vor fi majorate, o decizie care urmărește să descurajeze consumul excesiv și să genereze venituri suplimentare pentru sistemul de sănătate publică.
Sectorul energetic va fi, de asemenea, influențat prin introducerea unei taxe adiționale pe emisiile de carbon, o măsură vizând reducerea amprentei de carbon și promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă. Această taxă va fi aplicată în mod diferențiat, bazat pe nivelul de emisii al fiecărui operator economic, și face parte din angajamentul guvernului de a respecta obiectivele de mediu stabilite la nivel internațional.
În final, taxele vamale vor fi ajustate pentru anumite categorii de produse importate, cu accent pe cele ce pot fi produse intern, ca parte dintr-un efort de a proteja industria domestică și a stimula
Reacții din partea mediului de afaceri
Mediul de afaceri a avut reacții variate la anunțul privind creșterile fiscale planificate pentru 2026. Numeroase asociații și organizații patronale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acestor măsuri asupra competitivității firmelor autohtone. Mulți antreprenori au subliniat că majorarea TVA și a altor taxe ar putea duce la o creștere a costurilor de operare, afectând direct marjele de profit și capacitatea de a investi în dezvoltare și inovație. Unii reprezentanți din sectorul manufacturier au avertizat că acest fapt ar putea duce la o reducere a forței de muncă, deoarece companiile încearcă să-și micșoreze costurile.
De asemenea, firmele din sectorul exporturilor și-au exprimat temerea că noile taxe ar putea scădea competitivitatea produselor românești pe piețele internaționale, mai ales în contextul în care și alte țări europene își ajustează politicile fiscale pentru a atrage investiții. În paralel, sectorul imobiliar a reacționat la creșterea impozitelor pe proprietate, lansând avertismente privind o posibilă încetinire a pieței, în special pentru proprietățile de lux și comerciale.
Cu toate acestea, există și voci care susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea sustenabilității fiscale a țării și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și de dezvoltare socială. Unele companii din sectorul energiei regenerabile au sprijinit introducerea taxei pe emisiile de carbon, considerând-o un pas pozitiv spre o economie mai verde și mai sustenabilă. În general, mediul de afaceri a cerut dialog și consultare continuă cu autoritățile pentru a găsi soluțiile care să atenueze impactul negativ al acestor măsuri și să asigure un climat economic favorabil dezvoltării.
Măsuri de atenuare propuse de guvern
Pentru a contracara efectele negative ale creșterilor fiscale din 2026, guvernul a propus o serie de măsuri de atenuare destinate să sprijine atât firmele, cât și cetățenii. Una dintre principalele inițiative este introducerea unor programe de sprijin financiar și facilități fiscale pentru întreprinderile mici și mijlocii. Aceste programe ar putea include subvenții pentru modernizarea echipamentelor și tehnologii care cresc eficiența energetică, precum și credite cu dobândă redusă pentru investiții în inovație și digitalizare.
În același timp, guvernul intenționează să extindă deducerile fiscale pentru familiile cu venituri mici și medii, astfel încât să diminueze povara fiscală asupra acestor grupuri vulnerabile. Aceste deduceri ar putea acoperi cheltuieli precum educația copiilor, îngrijirea medicală și locuința, ajutând astfel la menținerea puterii de cumpărare a gospodăriilor afectate de creșterea prețurilor.
Pe lângă măsurile fiscale directe, guvernul plănuiește să investească semnificativ în proiecte de infrastructură și dezvoltare regională, care ar putea genera locuri de muncă și stimula creșterea economică pe termen lung. Aceste proiecte includ modernizarea transportului public, extinderea rețelelor de energie regenerabilă și îmbunătățirea infrastructurii digitale.
În sectorul educațional, se preconizează crearea de programe de formare și recalificare profesională, menite să ajute forța de muncă să se adapteze la noile cerințe ale pieței. Aceste inițiative ar putea sprijini tranziția către industrii emergente și tehnologii avansate, contribuind la creșterea competitivității economice a țării.
De asemenea, guvernul a anunțat intenția de a stabili un dialog continuu cu reprezentanții mediului de afaceri și cu organizațiile non-guvernamentale pentru a monitoriza
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
