Contextul economic actual
Economia României se confruntă cu provocări majore în mediul economic actual, marcat de incertitudine și volatilitate. Rata de creștere economică a încetinit în ultimii ani, în parte datorită efectului pandemiei de COVID-19 și a măsurilor restrictive impuse pentru a împiedica răspândirea virusului. Inflația a crescut ca urmare a majorării prețurilor la energie și alimente, prejudiciind puterea de cumpărare a populației. Concomitent, piața muncii a fost perturbată, cu mulți care și-au pierdut locurile de muncă sau se confruntă cu scăderi ale veniturilor.
Deficitul bugetar al României s-a agravat, reflectând atât cheltuielile guvernamentale sporite pentru a stimula economia, cât și veniturile diminuate din cauza încetinirii activității economice. Această situație a determinat o creștere a datoriei publice, guvernul fiind obligat să împrumute mai mult pentru a acoperi deficitul. În paralel, contextul internațional de creștere a ratelor dobânzilor complică situația financiară a României, majorând costurile aferente datoriei publice.
Mediul economic global este, de asemenea, afectat de tensiuni geopolitice, ce influențează piețele financiare și comerciale. Aceste incertitudini globale afectează direct economia României, având în vedere dependența de comerțul internațional și de investițiile directe străine. În acest cadru, guvernul și sectorul privat trebuie să navigheze cu grijă pentru a menține stabilitatea economică și pentru a controla creșterea datoriei publice.
Comparație cu țările europene
România, în raport cu alte țări europene, este într-o poziție medie privind nivelul de îndatorare publică. Conform datelor recente, țări ca Grecia și Italia înregistrează niveluri de îndatorare mult mai ridicate, adesea depășind 150% din PIB, datorită crizelor financiare anterioare și politicilor fiscale mai puțin stricte. În contrast, țări nordice precum Suedia și Danemarca păstrează un nivel de îndatorare mai redus, sub 50% din PIB, beneficiind de economii stabile și un sistem fiscal eficient.
În Europa Centrală și de Est, Polonia și Ungaria prezintă niveluri de îndatorare similare cu cele ale României, dar cu diferențe notabile în ce privește structura economică și politicile fiscale. Polonia, de exemplu, a reușit să mențină un echilibru mai bun între cheltuielile publice și veniturile fiscale, în timp ce Ungaria a implementat politici fiscale mai agresive pentru a diminua datoria publică.
În Uniunea Europeană, Pactul de Stabilitate și Creștere impune un prag de 60% din PIB pentru datoria publică, dar multe state membre depășesc acest nivel. România, deși nu depășește semnificativ acest prag, se confruntă cu provocări privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Comparativ cu media zonei euro, situată în jurul a 100% din PIB, România dispune de un spațiu fiscal ce ar putea fi utilizat pentru investiții în dezvoltare, dar cu riscul amplificării dezechilibrelor macroeconomice.
Factori care influențează nivelul de îndatorare
Nivelul de îndatorare al unei țări este influențat de o varietate de factori economici, politici și sociali. În cazul României, unul dintre factorii principali ce contribuie la creșterea datoriei publice este deficitul bugetar persistent. Cheltuielile guvernamentale crescute, în special în domenii precum sănătatea și educația, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor fiscale, au condus la nevoia de a obține noi împrumuturi pentru a acoperi diferența.
Alt factor important este rata de creștere economică. O economie care crește lent nu generează suficient profit fiscal pentru a susține cheltuielile publice și pentru a scădea datoria. În plus, lipsa de investiții în infrastructură și tehnologii noi poate limita potențialul de creștere economică pe termen lung, perpetuând dependența de împrumuturi externe.
Inflația are, de asemenea, un impact semnificativ. În timp ce o inflație moderată poate ajuta la reducerea valorii reale a datoriei, inflația excesivă poate majora costurile serviciului datoriei, creând presiuni suplimentare asupra bugetului de stat. În actualul context, majorarea prețurilor la energie și alimente a contribuit la accentuarea inflației, complicând gestionarea datoriei publice.
Factori externi, precum condițiile economice globale și ratele dobânzilor internaționale, influențează și nivelul de îndatorare. Creșterea ratelor dobânzilor la nivel global face împrumuturile mai scumpe, crescând astfel costurile pentru serviciul datoriei. Instabilitatea piețelor financiare internaționale poate afecta accesul României la finanțare externă.
Politicile fiscale și monetare adoptate de guvern și banca centrală au un impact direct asupra nivelului de îndatorare. Măsurile fiscale expansioniste, lipsind un cadru de sustenabilitate clar, pot cauza creșterea datoriei publice. Este esențial ca România să implementeze politici fiscale prudente, care să echilibreze nevoia de investiții publice cu necesitatea menținerii unui nivel sustenabil al datoriei.
Perspective și soluții pentru reducerea datoriei
Pentru a diminua nivelul de îndatorare, România trebuie să adopte un set de măsuri strategice și soluții pe termen mediu și lung. În primul rând, reformele structurale sunt esențiale pentru creșterea eficienței cheltuielilor guvernamentale și pentru stimularea creșterii economice. Modernizarea administrației publice, reducerea birocrației și îmbunătățirea colectării taxelor sunt pași esențiali în acest demers.
Investițiile în infrastructură și educație sunt esențiale pentru creșterea productivității și atragerea investițiilor străine directe. Un sistem educațional mai bine finanțat și adaptat nevoilor pieței muncii poate ajuta la crearea unei forțe de muncă mai bine pregătite și mai competitive. De asemenea, investițiile în infrastructura de transport și energie pot stimula activitatea economică și pot crea locuri de muncă.
Diversificarea surselor de finanțare este un alt aspect important. România ar trebui să exploreze opțiuni de finanțare alternative, precum parteneriatele public-private, pentru a diminua dependența de împrumuturile externe. Atragerea de fonduri europene disponibile pentru proiecte de dezvoltare și inovare poate face parte din acest proces.
Politica monetară trebuie să fie coordonată cu politica fiscală pentru a asigura stabilitatea macroeconomică. Banca Națională a României ar trebui să susțină o politică monetară care să sprijine creșterea economică, dar să controleze inflația și să mențină stabilitatea cursului de schimb.
Transparența și responsabilitatea guvernamentală sunt cruciale pentru a câștiga încrederea investitorilor și a pieț
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
