Influența algoritmilor asupra percepției politice
Algoritmii din rețelele sociale au un impact semnificativ asupra modelării percepțiilor politice ale utilizatorilor, prin modul în care filtrează și prioritizează conținutul afișat în feedurile lor. Aceste algoritme sunt create pentru a maximiza implicarea utilizatorilor, ceea ce duce adesea la afișarea unui conținut care este în acord cu interesele și opiniile deja existente ale acestora. Astfel, utilizatorii sunt expuși mai frecvent la puncte de vedere similare cu ale lor, fenomen cunoscut drept „bule de filtrare”.
Bulele de filtrare pot accentua polarizarea politică, deoarece utilizatorii sunt mai puțin expuși la opinii opuse și mai înclinați să interacționeze cu conținut care le confirmă propriile credințe. Studiile sugerează că algoritmii pot să intensifice părtinirea cognitivă, facilitând formarea de stereotipuri și prejudecăți împotriva celor cu opinii politice diferite. În plus, algoritmii pot contribui la crearea unui mediu informațional închis, unde știrile false sau dezinformarea se pot răspândi rapid și pot influența percepțiile politice ale utilizatorilor.
Prin personalizarea experienței online, platformele de social media pot amplifica senzația de „noi versus ei”, ducând la o mai pronunțată fragmentare socială. Utilizatorii au impresia că opiniile lor sunt majoritare, chiar și atunci când nu sunt, datorită felului în care conținutul este prezentat și filtrat. În acest context, algoritmii nu sunt doar un instrument tehnologic, ci și o forță socială care poate modela comportamentele și percepțiile politice ale indivizilor.
Modificări în comportamentul utilizatorilor
Modul în care utilizatorii rețelelor sociale își alterează comportamentul ca urmare a expunerii la algoritmi este complex și adesea subtil. Pe măsură ce algoritmii selectează și prezintă conținut care se aliniază cu preferințele anterioare ale utilizatorilor, aceștia tind să devină mai angajați cu materialele care le confirmă părerile. Astfel, utilizatorii petrec mai mult timp pe platforme, interacționând cu postări care le susțin punctele de vedere, ceea ce conduce la o creștere a încrederii în propriile opinii și la o diminuare a dorinței de a explora puncte de vedere diferite.
În același timp, această dinamică poate încuraja comportamente de respingere sau chiar ostilitate față de conținutul care contrazice percepțiile existente. Utilizatorii pot ajunge să evite sau să blocheze sursele de informație care prezintă perspective opuse, consolidând astfel un mediu informațional uniform și lipsit de diversitate. Această tendință de evitare a conținutului disonant poate duce la o reducere a dialogului constructiv și la creșterea distanțării față de cei care dețin opinii politice diferite.
Pe de altă parte, modificările comportamentale induse de algoritmi nu se limitează doar la consumul de conținut. Utilizatorii pot începe să-și modeleze propriul conținut și comportament online pentru a se conforma așteptărilor algoritmilor, postând mai des materiale care au șanse mai mari de a genera engagement. Aceasta poate duce la o uniformizare a tipurilor de conținut distribuit și la o presiune socială de a produce și distribui material care să fie bine primit de audiența lor, în loc să promoveze diversitatea și autenticitatea opiniei.
Studii de caz și date statistice
Un studiu amplu efectuat de Universitatea Stanford a analizat impactul algoritmilor asupra comportamentului politic al utilizatorilor de rețele sociale. Cercetătorii au folosit un eșantion de peste 10.000 de utilizatori, monitorizându-le activitatea și interacțiunile pe platforme precum Facebook și Twitter timp de un an. Rezultatele au arătat că utilizatorii care petrec mai mult timp în medii algoritmice sunt mai predispuși să adopte opinii politice mai extreme, comparativ cu cei care consumă informații din surse tradiționale de știri.
Un alt studiu, publicat în Jurnalul de Psihologie Socială, a evidențiat că utilizatorii expuși frecvent la conținut polarizant au raportat o creștere a sentimentelor de ostilitate față de grupurile politice opuse. Acest efect a fost mai pronunțat în rândul utilizatorilor tineri, care sunt mai susceptibili la influențele rețelelor sociale, având în vedere că petrec mai mult timp pe aceste platforme.
În ceea ce privește datele statistice, o cercetare realizată de Pew Research Center a arătat că 64% dintre utilizatorii de social media au fost expuși la dezinformare politică, iar 23% dintre aceștia au recunoscut că și-au schimbat opinia politică pe baza informațiilor văzute online. De asemenea, algoritmii au fost identificați drept responsabili pentru creșterea vizibilității știrilor false, care sunt distribuite de șase ori mai rapid decât știrile adevărate, conform unui studiu efectuat de Massachusetts Institute of Technology.
Aceste date subliniază importanța înțelegerii modului în care algoritmii influențează nu doar percepțiile individuale, ci și dinamica socială și politică la scară largă. Studiile de caz relevante includ campanii electorale unde manipularea informațională a jucat un rol crucial, cum ar fi cele din SUA sau Marea Britanie, unde analiza datelor a demonstrat o legătur
Soluții și recomandări pentru utilizatori
Este esențial ca utilizatorii să devină mai conștienți de influența algoritmilor asupra experienței lor online și să adopte strategii pentru a diversifica sursele de informație. Una dintre recomandările principale este utilizarea platformelor de știri și resurse media care promovează o gamă variată de perspective politice. Acest lucru poate ajuta la ruperea bulelor de filtrare și la expunerea la opinii diferite, promovând astfel un dialog mai echilibrat și mai informat.
O altă soluție ar fi ca utilizatorii să-și ajusteze setările de confidențialitate și preferințele de conținut pe rețelele sociale. Mulți nu sunt conștienți de opțiunile disponibile pentru a personaliza algoritmii și a limita influența acestora. Explorarea acestor setări poate reduce cantitatea de conținut polarizant afișat în feed și poate ajuta la menținerea unui echilibru informațional.
Educația digitală joacă, de asemenea, un rol crucial în echiparea utilizatorilor cu abilități critice de evaluare a informațiilor. Programele educaționale care se concentrează pe alfabetizarea media pot ajuta oamenii să recunoască dezinformarea și să dezvolte o gândire critică în evaluarea surselor de știri. Instituțiile educaționale și organizațiile non-profit ar trebui să colaboreze pentru a oferi resurse și traininguri accesibile tuturor categoriilor de vârstă.
În plus, este recomandat ca utilizatorii să participe activ la discuții și grupuri care promovează dialogul constructiv. Angajarea în conversații cu persoane care au opinii diferite poate îmbunătăți înțelegerea reciprocă și poate diminua efectele polarizării. Platformele sociale ar putea încuraja astfel de interacțiuni prin crearea de spații sigure pentru dezbateri și schimb de idei.
În cele din urmă, este important ca utilizatorii să devină mai conștienți de timpul petrecut pe rețelele sociale
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
